România este prima țară din Uniunea Europeană care a reușit să identifice o modalitate de a acorda compensații pentru sechestrarea carbonului în acvacultură, pe serviciile de mediu, un mecanism considerat unicat la nivelul statelor membre, susține Valentin Toma, directorul general al Direcției Generale Pescuit (DGP) – Autoritatea de Management pentru Programul pentru Acvacultură și Pescuit (AM POPAM).
‘România a reușit să identifice o modalitate de acordare a acestor compensații pe tipurile de servicii de mediu cu privire la sechestrarea de carbon în domeniul acvaculturii. Cum am ajuns să cuantificăm sechestrarea de carbon? Cu sprijinul Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Acvacultură de la Galați. O echipă întreagă de cercetători a contribuit la elaborarea unui studiu științific. Felicitări acestora că încă au asemenea preocupări pe care le pun în practică (…)! Noi, cei de la Autoritatea de Management de la Ministerul Agriculturii, ne-am consultat apoi cu Comisia Europeană, iar Comisia Europeană l-a categorisit ca fiind unicat la nivelul statelor membre’, a declarat, pentru AGERPRES, Valentin Toma.
Deși posibilitatea acordării unor astfel de compensații pentru servicii de mediu este prevăzută în regulamentul european, România este, potrivit evaluării transmise de Comisia Europeană, primul stat membru care a dezvoltat această abordare pentru sectorul acvaculturii.
‘Niciun stat membru nu a mai avut această abordare pe care o are România și sunt convins că va fi preluată ca exemplu de bună practică. (…) Ideea este că prin activitatea noastră din acvacultură și, bineînțeles, același lucru se întâmplă și în celelalte sectoare ale agriculturii, putem vedea că România sechestrează carbon, nu doar emite carbon’, a adăugat Toma.
Apelul de proiecte în cadrul acțiunii 2.1.4 ‘Servicii de mediu’ a fost lansat în 24 iulie și va fi deschis până la data de 6 septembrie 2026, iar bugetul total alocat este de 14,285 milioane de euro. Potrivit oficialului MADR, cel puțin 300 de ferme de acvacultură din România ar putea fi eligibile pentru această schemă, iar în aceste condiții se așteaptă la un număr similar de cereri de finanțare.
‘Noi acordăm în baza acestei măsuri o compensație maximă de 174,92 euro/ha/an pentru acvacultura extensivă și de 97,18 euro/ha/an pentru fermele semi-intensive, adică cele care administrează hrana. Mă aștept să fie eligibile cel puțin 300 de ferme din România, fără să mă pot baza deocamdată pe o analiză efectivă. De asemenea, mă aștept să fie depuse la fel de multe cereri’, a subliniat Toma.
În cazul în care numărul cererilor va depăși bugetul disponibil, Autoritatea de Management pentru Programul pentru Acvacultură și Pescuit intenționează ca toți solicitanții eligibili să poată beneficia de finanțare, însă cuantumul compensației ar urma să fie diminuat proporțional.
materialul integral pe AGERPRES.